Skip to main content
Shaping Europe’s digital future
  • DIGIBYTE
  • Publicație 28 Aprilie 2025

Actul european privind cipurile – informații actualizate cu privire la cele mai recente etape

Actul european privind cipurile este planul strategic al UE de a-și consolida capacitatea de a proiecta și de a produce semiconductori – componente esențiale care se găsesc în orice, de la telefoane inteligente la mașini.

Close-up illustration of electronic chips

GettyImages © Nikola Ilic

Aceasta face parte din răspunsul politic al UE la provocările globale în domeniul tehnologiilor semiconductorilor: având în vedere că Europa se bazează în mare măsură pe furnizori din alte regiuni, Actul privind cipurile urmărește să asigure reziliența și suveranitatea tehnologică a UE în domeniul tehnologiilor și aplicațiilor semiconductorilor. În puțin peste 1,5 ani de la intrarea sa în vigoare, Actul privind cipurile a înregistrat progrese substanțiale pentru a se asigura că Europa își poate satisface nevoile în materie de semiconductori și pentru a ne spori capacitatea de a inova și de a produce semiconductori în Europa.

În cadrul pilonului I, inițiativa „Cipuri pentru Europa” a angajat deja peste 85 % din bugetul său, conectând cercetarea de vârf cu aplicațiile industriale. Întreprinderea comună pentru cipuri sprijină cinci linii-pilot, cu o finanțare europeană și națională totală de 3,7 miliarde EUR. Toate statele membre și Norvegia au înființat în prezent centre de competență pe teritoriile lor sau sunt pe punctul de a face acest lucru. Aceste centre sunt esențiale pentru a oferi întreprinderilor (în special IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate) resurse esențiale pentru a dezvolta soluții în domeniul semiconductorilor, inclusiv sprijin, formare și acces la instalații mari de infrastructură instituite în temeiul Actului privind cipurile. În plus, IMM-urile și întreprinderile nou-înființate vor putea solicita utilizarea platformei de proiectare până la sfârșitul acestui an. În plus, șase proiecte de vârf tocmai au fost selectate ca parte a investiției UE de 200 de milioane EUR în cipuri cuantice. Aceste proiecte vor accelera progresele în domeniul aplicațiilor cuantice, cum ar fi informatica, comunicarea și detectarea. În cadrul Fondului pentru cipuri, Consiliul European pentru Inovare și anumiți parteneri oferă deja sprijin sub formă de capitaluri proprii întreprinderilor nou-înființate din domeniul semiconductorilor.

În cadrul pilonului II, Actul privind cipurile a catalizat deja investiții de peste 80 de miliarde EUR în capacitatea de producție de cipuri, contribuind astfel la creșterea cotei de piață a UE față de concurenți. Comisia a aprobat deja șapte deciziide pionierat privind ajutoarele de stat, care totalizează deja investiții publice și private în valoare de peste 31,5 miliarde EUR. Acest lucru vine în completarea aprobării de către Comisie a unui proiect important de interes european comun („PIIEC”) pentru a sprijini cercetarea, inovarea și prima implementare industrială a microelectronicii și a tehnologiilor de comunicații de-a lungul lanțului valoric, cu investiții publice și private totale de peste 21 de miliarde EUR. Deciziile privind statutul instalațiilor de producție integrate (IPF) și al turnătoriilor deschise ale UE (OEF) sunt așteptate înainte de vară. Pe lângă proiectele de pionierat și PIIEC, o serie de proiecte suplimentare sunt încă în curs de dezvoltare sau în curs de elaborare.

În cadrul pilonului III, Consiliul european pentru semiconductori a direcționat în mod activ progresele – coordonând eforturile naționale și monitorizând reziliența lanțului de aprovizionare. Statele membre au furnizat deja informații pentru a identifica „actorii-cheie de pe piață” (care contribuie la cartografierea strategică în curs a sectorului realizată de Comisie), dar și pentru a evalua elementele de securitate economică legate de lanțul de aprovizionare cu semiconductori din Europa. Monitorizarea lanțului de aprovizionare a avansat considerabil prin analiza poziției UE în peisajul mondial al semiconductorilor. Toate acestea vor contribui la o mai bună înțelegere a riscurilor legate de lanțurile de aprovizionare din Europa și a posibilelor măsuri de atenuare care ar putea fi luate în considerare pentru a aborda riscurile identificate.